Posts By :

Social Accounting

Impozit si taxe locale persoane fizice 150 150 Social Accounting

Impozit si taxe locale persoane fizice

Impozit si taxe locale persoane fizice

 

Pentru cladirile cu destinatie mixta, aflate in proprietatea persoanelor fizice utilizate pentru activitati economice impozitul se calculeaza prin insumarea impozitului calculat pentru suprafata folosita in scop rezidential (personal) prin aplicarea unei cote cuprinse între 0,08% – 0,2%, asupra valorii impozabile a clădirii

cu

impozitul determinat pentru suprafata folosita in scop nerezidential (activitate economica – sedii de firma) iar cheltuielile cu utilitatile sunt inregistrate in sarcina persoanei care desfasoara activitatea economica, impozitul pe cladiri se calculeaza conform prevederilor art.458  prin aplicarea unei cote cuprinse intre 0,2 – 1,3% asupra valorii.

In cazul in care, imobilul nu are raport de evaluare întocmit de un evaluator autorizat în ultimii 5 ani anteriori anului de referință, impozitul se calculează  prin aplicarea cotei de 2% asupra valorii.

Este foate important ca imobilul sa aiba un raport de evaluare actualizat astfel incat sa platesti impozit pe cladire cat mai putin doar in cazul imobilelelor unde se desfasoara activitate economica (sedii de firma cu activitate)

In cazul imobilelor cu sedii de firma dar fara activitate impozitul nu difera de cel pentru scop rezidential (personal) , dar sa ai in vedere sa completezi declaratia corespunzator.

Atentie, directia de taxe si impozite locale au baza de date de la registrul comertului si oricand pot veni in control pentru o verificare, chiar si pentru puncte de lucru.

Model declaratie impozit-taxe-locale-persoane-fizice

https://www.impozitelocale1.ro/formularePF/declaratii/1.declaratie_impozit_taxa_cladire_rez_nerez_dest_mixta_pf.pdf

 

Deductibilitate chirie – spațiu nedeclarat la ONRC 150 150 Social Accounting

Deductibilitate chirie – spațiu nedeclarat la ONRC

Deductibilitate chirie  deductibilitate chirie

Deductibilitate chirie – spațiu nedeclarat la ONRC

Potrivit Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale, punctul de lucru se declară la Oficiul Registrului Comertului pe baza unei hotărîri. În termen de 30 de zile de la inființarea sediului secundar, se declară organului fiscal competent. Prin declararea sediilor secundare contribuabilii dovedesc extinderea activitații economice, realizarea de operațiuni economice si, pe cale de consecinta, realizarea de venituri impozabile.

Bază legală:  Art. 85. alin. (1) din Codul de procedura fiscala din 2015, “ Contribuabilul / Platitorul are obligatia de a declara organului fiscal central, infiintarea de sedii secundare, in termen de 30 de zile de la:

a) data înregistrarii/menţionarii acestora la registrul comerţului sau în alte registre în care a fost înregistrata entitatea care le-a înfiinţat;
b) data actului de înfiinţare, în alte cazuri decât cele prevăzute la lit. a).”

Prin sediu secundar se înţelege un loc prin care se desfăşoară integral sau parţial activitatea contribuabilului, cum ar fi: birou, magazin, atelier, depozit si altele asemenea.

CONCLUZIE deductibilitate chirie: trebuie sa aiba calitatea de sediu secundar/punct de lucru, adică să fie declarate atât la Oficiul Registrului Comertului cât şi la organul fiscal teritorial pentru ca aceste cheltuieli să fie deductibile.

FACILITATI FISCALE, Deducerea achizitie aparatelor de marcat fiscale 150 150 Social Accounting

FACILITATI FISCALE, Deducerea achizitie aparatelor de marcat fiscale

FACILITATI FISCALE, Deducerea costului de achizitie al aparatelor de marcat electronice fiscale conform Legii 153 din 2020 facilitati fiscale

FACILITATI FISCALE, Deducerea costului de achizitie al aparatelor de marcat electronice fiscale conform Legii 153 din 2020

Situatie pentru contribuabilii platitori de impozit pe veniturile microintreprinderilor

1. Valoarea de achizitie a aparatelor de marcat nu se mai deduce din baza impozabila

2.Microintreprinderile care achizitioneaza aparate de marcat electronice fiscale cu jurnal electronic, scad costul de achizitie aferent lor din impozitul pe veniturile microintreprinderilor in trimestrul in care au fost puse in functiune, in limita impozitului pe veniturile microintreprinderilor datorat pentru trimestrul respectiv.

3. Sumele care nu sunt scazute din impozitul datorat pe veniturile microintreprinderilor se reporteaza in trimestrele urmatoare, pe o perioada de 28 de trimestre consecutive. Scaderea acestor sume din impozitul pe veniturile microintreprinderilor datorat se efectueaza in ordinea inregistrarii acestora, in aceleasi conditii, la fiecare termen de plata a impozitului pe veniturile microintreprinderilor.

4. Pentru determinarea impozitului aferent trimestrului 4 al anului 2020, contribuabilii care datoreaza impozit pe veniturile microintreprinderilor scad din impozitul pe veniturile microintreprinderilor si costul de achizitie al aparatelor de marcat electronice fiscale cu jurnal electronic, achizitionate si puse in functiune in anul 2018, in anul 2019, precum si al celor puse in functiune in anul 2020 inainte de 27 iulie 2020, cu conditia ca la data achizitiei respectivelor aparate de marcat electronice fiscale contribuabilii sa fi fost platitori de impozit pe veniturile microintreprinderilor. Sumele care nu sunt scazute din impozitul pe veniturile microintreprinderilor, potrivit prevederilor prezentului alineat, se reporteaza in urmatoarele 28 de trimestre consecutive. Recuperarea acestor sume se va efectua la fiecare termen de plata a impozitului pe veniturile microintreprinderilor.

5. Costul de achizitie al aparatelor de marcat electronice fiscale achizitionate si puse in functiune in anul 2018, in anul 2019, precum si al celor puse in functiune in anul 2020 inainte de 27 iulie 2020 se va adauga la baza impozabila pentru trimestrul 4 al anului 2020, dar se scade din impozitul pe veniturile microintreprinderilor determinat in trimestrul respectiv si anume pana pe 25 ianuarie 2021.

Important: Prevederile de la pct. 1 si 2 intra in vigoare incepand cu luna august 2020.

ATENTIE: costul casei de marcat poate fi recuperat integral in functie de valoarea impozitului de plata la 25 ianuarie 2021

Refacturare servicii Google -PJ platitoare de TVA 150 150 Social Accounting

Refacturare servicii Google -PJ platitoare de TVA

refacturare servicii Google refacturare servicii google

Refacturare servicii Google -PJ platitoare de TVA

BAZA LEAGALA: alin 2 al art. 271 din Codul fiscal si normele de aplicare ale acestuia:

ART. 271 – Prestarea de servicii (refacturare servicii Google)
(2) Atunci cand o persoana impozabila care actioneaza in nume propriu, dar in contul altei persoane, ia parte la o prestare de servicii, se considera ca a primit si a prestat ea insasi serviciile respective. 

NM 8. (2) In sensul art. 271 alin. (2) din Codul fiscal, cand pentru aceeasi prestare de servicii intervin mai multe persoane impozabile care actioneaza in nume propriu, prin tranzactii succesive, indiferent de natura contractului, se considera ca fiecare persoana este cumparator si revanzator, respectiv a primit si a prestat in nume propriu serviciul respectiv. Fiecare tranzactie se considera o prestare separata si se impoziteaza distinct, chiar daca serviciul respectiv este prestat direct catre beneficiarul final.

CONCLUZIE: La refacturare servicii Google, aceste servicii catre o firma juridica din Romania, se emite factura cu TVA.

SOCIETĂȚI CU ACȚIONARI FRAȚI. SUNT SOCIETATI AFILIATE? 150 150 Social Accounting

SOCIETĂȚI CU ACȚIONARI FRAȚI. SUNT SOCIETATI AFILIATE?

societati afiliate

SOCIETĂȚI CU ACȚIONARI FRAȚI. SUNT SOCIETATI AFILIATE?

Pentru justificarea deţinerii drepturilor de control la societăți cu acționari frați, trebuie analizate:

  • contractele încheiate între frați;
  • drepturile atribuite între societăți, actele constitutive ale fiecărei persoane juridice, procuri, contracte de muncă sau contracte de prestări de servicii.

În situaţia în care cel puţin una din condiţiile enumerate este îndeplinită (25% şi/sau drepturi de vot şi/sau control efectiv al activităţii), înseamnă că societățile sunt afiliate,  îndeplinind cerinţa de la pct. 26 lit. b):

„b) o persoană fizică este afiliată cu o persoană juridică dacă persoana fizică deţine, în mod direct sau indirect, inclusiv deţinerile persoanelor afiliate, minimum 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot ale unei persoane juridice ori dacă controlează în mod efectiv persoana juridică;”.

În acest context, cele două societăţi sunt persoane juridice afiliate deoarece înşişi frații sunt persoane fizice afiliate. Practic, cele două persoane fizice sunt afiliate deoarece îndeplinesc condiţia de la art. 7 pct. 26 lit. a) din Codul fiscal:

„26. Persoane afiliate – o persoană este afiliată dacă relaţia ei cu altă persoană este definită de cel puţin unul dintre următoarele cazuri:

A) o persoană fizică este afiliată cu altă persoană fizică dacă acestea sunt soţ/soţie sau rude până la gradul al III-lea inclusiv;”

Conform Codului civil reglementat prin Legea nr. 287/2009, republicată, în linie colaterală, fraţii sunt rude de gradul al doilea conform prevederilor art. 406: „Rudenia în linie dreaptă sau colaterală” alin. (3) lit. b) prin care se stabileşte gradul de rudenie:

„…

(3) Gradul de rudenie se stabileşte astfel:

  1. în linie dreaptă, după numărul naşterilor: astfel, copiii şi părinţii sunt rude de gradul întâi, nepoţii şi bunicii sunt rude de gradul al doilea;
  2. în linie colaterală, după numărul naşterilor, urcând de la una dintre rude până la ascendentul comun şi coborând de la acesta până la cealaltă rudă; astfel, fraţii sunt rude de gradul al doilea, unchiul sau mătuşa şi nepotul, de gradul al treilea, verii primari, de gradul al patrulea”.

Astfel, dacă frații îndeplinesc condiţiile de a fi considerate afiliate  conform prevederilor art. 7 pct. 26 lit. b), cele două societăţi sunt afiliate deoarece deţin, indirect, una la cealaltă, drepturile celor două persoane fizice afiliate:

„26. Persoane afiliate – o persoană este afiliată dacă relaţia ei cu altă persoană este definită de cel puţin unul dintre următoarele cazuri:

D) o persoană juridică este afiliată cu altă persoană juridică dacă o persoană deţine, în mod direct sau indirect, inclusiv deţinerile persoanelor afiliate, minimum 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot la cealaltă persoană juridică ori dacă controlează în mod efectiv acea persoană juridică.“

Concluzie SOCIETATI AFILIATE !

În concluzie, fiecare din cele două societăţi, înregistrată în scopuri de TVA în România în regim normal conform prevederilor art. 316, începând cu luna septembrie 2020, trebuie să declare „Au fost efectuate operaţiuni cu persoane afiliate în perioada de raportare?” din declaraţia informativă cod 394, reglementată prin O.M.F.P. nr. 3.769/ 2015, modificată prin O.M.F.P. nr. 3.281 din 19 august 2020, ale căror prevederi sunt aplicabile.

Facilitatile fiscale in domeniul constructiilor facilitati fiscale
Facilitati fiscale in constructii-absente nemotivate 1024 683 Social Accounting

Facilitati fiscale in constructii-absente nemotivate

Facilitati fiscale in domeniul constructiilor absente nemotivate facilitati fiscale

Facilitati fiscale in domeniul constructiilor absente nemotivate

Facilitati fiscale in constructii-absente nemotivate

Facilitati fiscale in domeniul constructiilor in conformitate cu prevederile Art. 60 pct. 5, presupun scutirea de la plata impozitului pe venit persoanele fizice, pentru veniturile realizate din salarii si asimilate salariilor prevazute la art. 76 alin. (1) – (3), in perioada 1 ianuarie 2019-31 decembrie 2028 inclusiv in domeniul constructiilor.

Facilitatile fiscale in domeniul constructiilor prevad scutirea de impozitul pe venit (cota de 10% in mod normal), scutirea de contributia la sanatate (cota de 10% in mod normal), o cota redusa pentru contributia la pensii (21,25%, fata de 25%) si o cota redusa pentru contributia la munca (0,3375%, fata de 2,25%).

Taxele salariale reduse se aplica numai celor care au venituri intre 3.000 si 30.000 de lei brut. La partea ce depaseste 30.000 de lei brut se aplica taxele salariale integrale.

Absentele nemotivate nu reprezinta un criteriu pentru acordarea facilitatilor fiscale prezentate mai sus, atata timp cat sunt indeplinite conditiile prezentate din Codul fiscal.

Un ONG poate încasa sponsorizări în numerar, de la diverse societăţi, mai mari de 10.000 lei? 150 150 Social Accounting

Un ONG poate încasa sponsorizări în numerar, de la diverse societăţi, mai mari de 10.000 lei?

Intrebari frecvente Contabilitate - Firma de contabilitate ,contabilitate primara servicii

ONG este o persoană juridică ce intră în sfera art. 1 alin. (1) din Legea nr. 70/2015. Aceasta poate încasa în numerar, de la o altă persoană juridică, doar 5.000 lei/zi. Deşi Legea nr. 70 interzice fragmentarea facturilor mai mari de 5.000 lei/zi este prudent ca şi în cazul sponsorizărilor încasarea să se facă în limita de 5.000 lei/contract. Astfel, pentru o sponsorizare de 10.000 lei, fie se încasează 5.000 lei în numerar şi 5.000 lei în bancă, fie se încheie …….

Bază legală: Legea nr. 70/ 2015 pentru întărirea disciplinei financiare privind operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată, cu modificările şi completările ulterioare.

Regulamentul intern 150 150 Social Accounting

Regulamentul intern

Regulamentul internregulamentul intern regulamentul intern

Potrivit art. 241 din Codul muncii, regulamentul intern se întocmeşte de către angajator cu consultarea sindicatului sau a reprezentanţilor salariaţilor, după caz.
Mai mult, art. 223 din Codul muncii, referindu-se la atribuţiile reprezentanţilor salariaţilor, prevede că aceştia au, între altele, dreptul „să participe la elaborarea regulamentului intern“.
Aşadar, deşi regulamentul intern este un act juridic al angajatorului, elaborarea acestuia presupune luarea în considerare şi a solicitărilor salariaţilor.

Cum am văzut, regulamentul intern nu este un contract colectiv de muncă. El nu reprezintă rezultatul negocierii dintre angajator şi salariaţi. Totuşi, angajatorul va lua act de solicitările salariaţilor, cu atât mai mult cu cât un regim disciplinar la care salariaţii au consimţit este mai probabil să fie ulterior respectat de către aceştia. În plus, vor fi avute în vedere alte cereri ale salariaţilor, mai puţin importante pentru angajator, dar utile angajaţilor, cum ar fi interzicerea fumatului în firmă etc.

Acceptarea cât mai multora dintre solicitările salariaţilor, în materie disciplinară, poate fi de natură să creeze o atmosferă destinsă la locul de muncă şi de respect al disciplinei muncii.

Potrivit art. 246 din Codul muncii, „întocmirea regulamentului intern la nivelul fiecărui angajator se realizează în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentului cod“. Cum Codul muncii a intrat în vigoare la data de 1 martie 2003, decurge că fiecare angajator a avut obligaţia redactării regulamentului intern până la data de 30 aprilie 2003.
În cazul angajatorilor înfiinţaţi după intrarea în vigoare a Codului muncii, termenul de 60 de zile începe să curgă de la data dobândirii personalităţii juridice.

 Preavizul datorat de angajator salariatului 150 150 Social Accounting

 Preavizul datorat de angajator salariatului

Salariatului trebuie să i se comunice, cu un anumit interval de timp înainte, faptul că va fi concediat, pentru că acesta să aibă posibilitatea de a-şi găsi un alt loc de muncă. Cu privire la acest interval de timp, trebuie făcute următoarele precizări:
– nu orice concediere trebuie preavizată;
– situaţii în care nu se acordă perioada de preaviz.

Acordarea preavizului este obligatorie în următoarele situaţii:
– pentru inaptitudine fizică şi/sau psihică;
– pentru necorespundere profesională;
– pentru motive care nu ţin de persoană salariatului.

În următoarele situaţii nu este necesară acordarea preavizului:
– în cazul concedierii discplinare;
– în cazul în care salariatul este arestat preventiv pentru o perioadă mai mare de 30 de zile;
– în cazul în care salariatul se află în perioada de probă.

Potrivit art. 75 din Codul muncii republicat, persoanele concediate în temeiul art. 61 lit. c) şi d), al art. 65 şi 66 beneficiază de dreptul la un preaviz ce nu poate fi mai mic de 20 de zile lucrătoare.

Fac excepţie de la aceste prevederi persoanele concediate în temeiul art. 61 lit. d), care se află în perioada de probă.

În situaţia în care în perioada de preaviz contractul individual de muncă este suspendat, termenul de preaviz va fi suspendat corespunzător, cu excepţia cazului situţiiilor în care salariaţii au contractul suspendat pentru absenţe nemotivate.

Perioada de preaviz nu se decupează din perioada de şomaj tehnic, deoarece şomajul tehnic constituie o perioadă de suspendare a contractului de muncă. Deci se termină şomajul tehnic, după care începe perioada de preaviz.

Preavizul se trece obligatoriu în decizia de concediere (în cazul temeiurilor la care se acordă preaviz).

Pentru ca desfacerea contractului de muncă să fie legală, nu este suficient ca salariatul să fie încunoştiinţat cu privire la concediere, ci trebuie să se precizeze expres că i se acordă preavizul, precum şi durata acestuia.

După cum s-a decis, durata preavizului trebuie indicată în mod obligatoriu în cuprinsul deciziei de concediere, însă angajatorul poate aduce la cunoştinţă salariatului intenţia sa de a denunţa unilateral contractul individual de muncă printr-un act prealabil de concediere, în care să scrie termenul de preaviz (Curtea de Apel Bucureşti, Decizia nr. 4.052/2009).

Pe de altă parte, simpla înştiinţare a salariatului cu privire la termenul de preaviz nu reprezintă o decizie de concediere, deci nu poate fi contestată în instanţă (Curtea de Apel Constanţa, Decizia nr. 161/2008).

Salariatul nu poate renunţa la dreptul la preaviz. Astfel, potrivit art. 38 din Codul muncii, salariaţii nu pot renunţa la drepturile ce le sunt recunoscute prin lege. Orice tranzacţie prin care se urmăreşte renunţarea la drepturile recunoscute de lege salariaţilor sau limitarea acestor drepturi este lovită de nulitate.

Dacă salariatul optează pentru a nu se mai prezenta la serviciu, deşi nu fusese dispensat de această obligaţie de către angajator, el va putea fi concediat disciplinar pentru absenţe nemotivate. Instanţele au decis în mod constant în acest sens.

Condițiile în care se aprobă învoirea pot fi stabilite prin regulamentul intern. 150 150 Social Accounting

Condițiile în care se aprobă învoirea pot fi stabilite prin regulamentul intern.

Contabilitate financiara Firma contabilitate, Firma de contabilitate ,contabilitate primara servicii contabilitate, contabilitate primara, contabil, pret contabilitate

În cazul salariaților chemați ca martori în procesele penale, în procesele civile etc. angajatorul are obligația de a învoi salariatul.

Potrivit art. 271 din Codul penal, obstrucționarea justiției se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.

Astfel, persoana care, fiind avertizată asupra consecințelor faptei sale:
a) împiedică, fără drept, organul de urmărire sau instanța să efectueze, în condițiile legii, un act procedural;
b) refuză să pună la dispoziția organului de urmărire penală, instanței sau judecătorului sindic, în tot sau în parte, datele, informațiile, înscrisurile sau bunurile deținute, care i-au fost solicitate în mod explicit, în condițiile legii, în vederea soluționării unei cauze.

Pe cale de consecință, angajatorul pentru a nu fi acuzat de obstrucționarea justiției este obligat să acorde o zi liberă salariatului care este chemat ca martor într-un proces. Ziua liberă acordată va fi plătită sau (absent motivat) neplătită în funcție de reglementarea stabilită prin regulamentul intern.

În sectorul bugetar, salariații au dreptul la zile libere plătite, potrivit art. 24 din Hotărârea Guvernului nr. 250/1992 astfel:
► la căsătoria salariatului – 5 zile;
► la nașterea sau căsătoria unui copil – 3 zile;
► la decesul soțului sau al unei rude a salariatului de până la gradul II – 3 zile.

Salariatul va beneficia pe durata acestor zile, de salariul de bază, fără a putea utiliza tichetele de masă acordate de angajator.

Există de asemenea, situații, în care salariatul poate depune cerere pentru acordarea de zile libere, fără însă ca acordarea acestora ori plata lor să fie obligatorie pentru angajator. Astfel sunt, spre exemplu, obișnuitele „învoiri“ pe care angajatorul (ori șeful direct al salariatului) are libertatea de a le acorda sau nu.

De asemenea, salariatul beneficiază, la cerere, și de zile libere plătite pentru formare profesională.